Craite (Tagetes)

Pret : 3 lei / plicul - Stoc suficient -
           

Descriere : Craitele (Tagetes) fac parte din familia Compositae. Sunt plantate foarte des in gradini, dar si in parcuri si sunt foarte indragite, pentru ca din iunie pana in octombrie ne rasfata cu o bogata paleta de culori: alb, galben, portocaliu, in zeci de nuante.

 Plantare : se realizeaza prin seminte care se planteaza in aprilie-mai in gradina, pentru a obtine o inflorire mai timpurie se recomanda mai intai producerea de rasaduri in luna martie. Solul din rasadnite trebuie pastrat in permanenta umed, intr-un loc umbrit si la temperaturi cuprinse intre 13 si 16 grade Celsius. Plantarea definitiva se va face la distante de 25-50 de cm, in functie de dimensiunile speciei.

 Cerinte : Trebuie sa i se asigure o udare moderata, asezarea intr-un loc insorit si aerisit si administrarea in perioada de inflorire a unui ingrasamant lichid.
          

             Povestea Craitei : Craita si lacramioara au o poveste comuna, care spune ca, odinioara, un imparat si sotia sa isi doreau foarte mult sa aiba un copil, rugandu-se mereu pentru asta. Bucuria li s-a intamplat abia la batranete, insa, in compensatie, Dumnezeu le-a dat ca fiica o fata atat de frumoasa, incat la soare te puteai uita, dar la ea ba. Toata lumea i-a spus fetei Craita. Ea avea insa o pasiune care o macina, si anume florile salbatice, care cresteau prin paduri si in locuri salbatice. Intotdeauna avea cu ea niste flori si se gandea la ele tot timpul. Le cauta mereu, dar nu prea putea sa o faca din cauza garzilor de la palat, care o pazeau si erau mereu cu ea. Odata a scapat de escorta si a plecat, fericita, prin codri dupa flori, insa s-a ratacit si n-a mai gasit drumul spre casa. A mers pana cand hainele i s-au stricat, pana cand aproape s-a ofilit de foame si de sete. Sfantul Petru, care tocmai se plimba alaturi de Dumnezeu pe pamant, a vazut-o si l-a rugat pe Creator sa o scape de suferinta. Atunci, lacrimile fetei au inceput sa se transforme, de cum atingeau pamantul, in minunate flori albe, mici si delicate, care au si primit numele de lacramioare. Trupul fetei, ostenit si vlaguit, s-a afundat in pamant de tot, iar in acel loc a rasarit o floare cu flori rosietice si mijlocul galben, care a primit numele fetei: Craita. De aceea intalnim lacramioarele si craitele pe morminte, caci ele simbolizeaza tristetea si jalea.

                   Povestea Craitei : Astazi, craita este cultivata intens ca planta ornamentala si ca flori taiate pentru buchete, avand un mare succes comercial. Creste usor, este nepretentioasa in ceea ce priveste solul si conditiile climatice si infloreste incontinuu de-a lungul intregului sezon cald. E ideala pentru ghivece, precum si pentru straturi, de exemplu pentru borduri si marginea aleilor, in combinatie cu alte flori. Craita atrage fluturii si albinele, dar acest lucru depinde si de cat nectar produce fiecare soi. Printre varietatile renumite de Tagetes patula se numara Honeycomb, Naughty Marietta sau Linnaeus.

Petalele craitei sunt comestibile, le intalnim in salate sau adaugate in alte mancaruri pentru gust sau culoare. Uscate si macinate sub forma de pulbere, ele sunt o mirodenie populara in Georgia, in Muntii Caucaz, unde sunt numite Imeruli shaphrani (adica "sofran din Imeretian", Imereti fiind o provincie din vestul Georgiei), datorita culorii galbene si faptului ca au gust iute. In Georgia, craita e o mirodenie la fel de valoroasa ca scortisoara sau cuisoarele, dand un gust specific mancarurilor de acolo. De asemenea, craita este un ingredient de baza in amestecul de mirodenii khmeli-suneli, care este pentru bucataria georgiana ceea ce este garam masala pentru bucataria din nordul Indiei. De altfel, Georgia si India de Nord au in comun multe elemente ale bucatariei Mughlai.
           Petalele macinate sunt folosite, de asemenea, ca hrana pentru pasarile de curte, caci dau o culoare buna galbenusului din ou si pielii pasarilor, mai ales atunci cand din alimentatia acestora lipseste porumbul galben bine pigmentat. Obiceiul persista si astazi, insa petalele se gasesc acum sub forma unui extract care are avantajele unor costuri de depozitare si de transport scazute, precum si o eficienta mai mare. Acest praf de craite mai e folosit pentru a da culoare crustaceelor, de exemplu crevetelor albe de Pacific (Litopenaeus vannamei). Astazi, craita e folosita mai ales pentru extragerea luteinei, un colorant alimentar natural utilizat in diferite alimente.
Uleiul esential din flori de craita este adaugat si in parfumuri, carora le da o nota de mar. Din florile de craita se face si un colorant pentru textile obtinute din fibre animale (lana, matase), fara fixator. Pentru bumbac si sintetice, este insa nevoie si de un fixator de colorant.
          Pe continentul american, craita (mai ales cea cu flori mari si colorate intens, portocalii) a fost utilizata in scopuri medicinale inca inainte de venirea spaniolilor, sub forma de decoct, tinctura sau ulei. Indienii din tribul Cherokee o foloseau pentru curatarea pielii si pe post de colorant galben. Studiile stiintifice arata ca thiofenii, substante naturale care includ sulf si care se gasesc in extractul lichid din frunze de craita, pot fi ingrediente active. In vitro, ei au avut efecte antibacteriene. De aceea, extractul de craita poate ajuta in dermatite, acnee, eruptii si rani ale pielii si poate fi folosit ca antiseptic. E folosita si ca ingredient in unele lotiuni pentru ten iritat si ten gras sau ca balsam pentru buze. Heleniena, esterul acid dipalmitinic al luteinei, care se gaseste in florile de craita si care e inrudita cu vitamina A, creste viteza si capacitatea de adaptare a ochiului în întuneric. De asemenea, imbunatateste sensibilitatea ochiului la lumina slaba. Craita e utila si in bolile pancreasului, in hipertensiune, in durerile musculare si articulare, in hemoragii, in unele afectiuni ale aparatului respirator, ajutandu-i de asemenea pe diabeticii care incep sa-si piarda vederea. Craita are si efecte anticancerigene.
Plantata pe camp, craita poate proteja de daunatori anumite culturi de plante, avand actiune antifungica. La fel, ea este plantata in gradina in preajma legumelor, indepartand parazitii si insectele care le-ar putea ataca.
Despre semnificatiile si legendele craitei a vorbit si Cecilia Caragea in cadrul rubricii Secretele florilor, realizata de Carmen State.